O tacere in ochi, doua lacrimi in glas...
Mi-e frica... Inima mea bate repede si stomacul e plin de "fluturi"... In mintea mea se deruleaza atatea scenarii si ma framant si ma intorc pe toate partile... Ma asez tremuranda pe fotoliu si ma fac mica in el, inchid ochii strans si sufletul mii se face mic ... Il aud in urechi cum bate ca inima unui iepure speriat... Mi-e frica... Doamne cat imi e de frica... Vreau sa strig, sa urlu sa ma auzi de aici, sa vii si sa ma iei din starea asta... Mi-e frica... Mi-e frica pentru ca vreau ceva ce e imposibil, mi-e frica pentru ca de fiecare data cand inchid ochii te vad, acolo, asteptand. Si vreau sa fug la tine, sa nu ma uit inapoi, sa fug pe scari in sus si sa ma ascund in patul tau pentru o eternitate....pfff, vise!!! Dar , de unde esti tu, nu vezi cum tremur cand ma gandesc la tine... Nu vezi lacrimile uscate de pe obraz... Nu vezi cata frica am in mine... Nu vezi decat zambetul si nu auzi decat soaptele fierbinti... Tu nu simti, de acolo de unde esti...