Posts

Showing posts from January, 2016

O tacere in ochi, doua lacrimi in glas...

Image
Mi-e frica... Inima mea bate repede si stomacul e plin de "fluturi"... In mintea mea se deruleaza atatea scenarii si ma framant si ma intorc pe toate partile... Ma asez tremuranda pe fotoliu si ma fac mica in el, inchid ochii strans si sufletul mii se face mic ... Il aud in urechi cum bate ca inima unui iepure speriat... Mi-e frica... Doamne cat imi e de frica...  Vreau sa strig, sa urlu sa ma auzi de aici, sa vii si sa ma iei din starea asta... Mi-e frica... Mi-e frica pentru ca vreau ceva ce e imposibil, mi-e frica pentru ca de fiecare data cand inchid ochii te vad, acolo, asteptand. Si vreau sa fug la tine, sa nu ma uit inapoi, sa fug pe scari in sus si sa ma ascund in patul tau pentru o eternitate....pfff, vise!!! Dar , de unde esti tu, nu vezi cum tremur cand ma gandesc la tine... Nu vezi lacrimile uscate de pe obraz... Nu vezi cata frica am in mine... Nu vezi decat zambetul si nu auzi decat soaptele fierbinti...  Tu nu simti, de acolo de unde esti...

Te iubesc

Image
Dragostea n-are plural Cum nici „Te iubesc“ nu-i urmat de virgula si „dar“ „Te iubesc“ e atunci cand nu ai timp de sute de cuvinte „Te iubesc“ e atunci cand dragostea e tot ce ai, n-ai nevoie si de minte „Te iubesc“ trebuie tipat Sau pregatit din timp, spus pe un glas fricos si tremurat „Te iubesc“ trebuie simtit, trebuie ras, trebuie plans, trebuie dat tot Spune-mi „Te iubesc“ acum, aici, pe loc... Dragostea n-are plural Cum nici „Te iubesc“ nu-i urmat de virgula si „dar“ „Te iubesc“ e soptit din ochi prin privirile timide E tipat de indragostiti prin gesturi mici, fabulos de simple... „Te iubesc“ trebuie tipat Sau pregatit din timp, spus pe un glas fricos si tremurat „Te iubesc“ trebuie simtit, trebuie ras, trebuie plans, trebuie dat tot Spune-mi „Te iubesc“ acum, aici, pe loc!

Buna strainule...

Image
Am asteptat sa fii singur ca sa te pot aborda...  Am asteptat in umbra caselor de pe strada sa fii doar tu si sa te pot privii nestingherita. Buna strainule... Te-am speriat sau doar nu te asteptai sa ma mai intalnesti in acest parc? Sti, m-a gandesc la tine mereu...  La buzele tale si privirea ta innorata... Si mi-e dor de tine in fiecare seara... Atatea lucruri , atatea intamplari , atatea schimbari au trecut peste mine intrun timp atat de scurt...  As vrea sa le impart cu tine... Cu strainul care nu ma judeca... Cu camaradul de drum care ma impinge sa inving... Cu omul a carui minte sclipitoare ma face se rosesc ... Buna strainule...  Stiu ca poate te-am oprit din drumul spre casa si poate e prea tarziu in noapte sa te impovarez cu toate astea... Stai doar un minut aici langa mine pe banca si asculta-ma chiar daca pentru ultima data... Apoi te las sa pleci.  Promit, am sa inchid ochii cand te vei ridica si promit sa nu ma ui...