Biblioteca
Stau tacuta privind pe geam si ma gandesc la mine...la mintea mea ca o biblioteca de amintiri. Mereu am zis ca suntem blestemati sa avem amintiri,si nu neaparat cele rele ci si cele frumoase. De obicei cele frumoase sunt amintirile care ne bantuie.. Cele mai frumoase amintiri ale mele ma intristeaza dar ma si fac fericita...ce ciudat...de ce amintirile cele Mai dulci si tandre sunt cele care ma intristeaza cel mai tare?... Ma uit pe geam si prin ceatza diminetii te vad venind... Inca invaluit in aburii translucizi pari un vis venit din alta lume... O lume in care eu ma plimb prin biblioteca mea de amintiri pana la cartea despre tine. E o biblioteca insorita ce miroase a ploaie si a timp. Scot cartea din locul ei si o pun pe masa sa o pot citii... Unele Pagini sunt pline de zgomot forfota zambete si un ras ca un clopotzel ma gadila la ure...