As fi vrut...


As fi vrut sa scriu despre dragoste despre ceva mai profund decat  
iubirea. Iubesti ceva, dar dragostea e ceva ce ramane mereu in inima  
ta. Ca o stampila arsa fierbinte intr-o parte a inimi care e legata cu  
sfori mici si subtiri de creier, exact de centul amintirilor si al  
emotiiilor.

Dragostea a intrat in mine la 16 ani si de atunci nu ma mai parasit.  
M-a facut sa urc pe culmile fericirii si sa cad tot de acolo pe  
cimentul rece... M-a umplut de vanatai si de zgarieturi dar e la fel de  
confortabila si reconfortanta si acum, dupa 10 ani, ca si puloverul  
moale pe care il imbrac cand vreau sa-mi aduc aminte de tine...

Mi-ai marcat cea mai mare parte a vietii mele si orice ar zice oricine  
in inima mea, dragostea ta, a mea, a noastra e la fel de vie azi ca si  
atunci....

O atingerea trezeste reactii exact ca si acum ceva timp, o fraza  
familiara straneste zambete si o privire de regret ma teleporteza fara  
sa vreau in bratele tale din nou, in prima noastra noapte de dragoste...

" Iti mai aduci aminte..." e o fraza prea dureroasa sa fie rostita  
intre noi, pentru ca amintirea nu doare , e atat de prezenta de parca  
evenimentele s-ar fi intamplat ieri ...

Intrebarile si reprosurile mor sub sarutari fierbinti si orice urma de  
indoiala dispare sub privirea salbatica si chemarea surda a  
corpurilor....
Ele stiu ca apartinem aceiasi fiinte... Mainele mele stiu drumul spre  
pielea ta, picioarele tale isi gasesc singure locul de imbinare cu ale  
mele iar buzele... Zici ca sunt doua piese a aceluiasi puzzle erotic....

Poate intr-o zi totul va reveni la normal.... Starea mea permanenta de  
agitatie de cand ai plecat se va risipi... Pentru ca doar atunci cand  
te vad,cand imi vorbesti,cand ma atingi simt ca se calmeaza tumultul  
din mine....

As vrea sa ascultam mai mult de corpurile noastre care stiu unde le e  
locul... As vrea sa ascultam de nasurile noastre care inca stiu  
mirosul trupului si al aerului din jurul celuilalt... As vrea sa  
ascultam muzica mainilor noastre care nu mai cauta, care stiu pe ce  
note sa apese pentru a-si gasi locul... As vrea sa tacem si sa ascultam  
cum ritmul inimilor e mereu consecutiv, nu la unison, pentru ca ele,  
bataile, se completeaza pentru a nu lasa timpi morti in dragoste....

Am crezut ca te-am pierdut, ca m-ai pierdut... Cat m-am putut  
insela....eram doar spate in spate cautandu-ne unul pe celalat...

Intoarcete cu fata spre mine si ma voi intoarce si eu in acelasi  
timp...ai sa vezi ca lumea noastra se va reintregi cand vom inchide  
ochii pentru ca buzele, inimile, mainile si picioarele sa se salute si  
sa se reintregeasca....

Dragostea e simpla, doar noi cand ne iubim o complicam....

Comments

Popular posts from this blog

Noapte albastra

If there was only one more day

Cercuri vicioase