Cand sunt singura...
Cand sunt singura ma prinde din urma o urma de tristete... E ca impresia unei amintiri pe care nu o poti incadra temporal... E ca o adiere dulce de toamna cand frunzele sunt inca verzi dar simti schimbarea in vant...
Cand sunt singura ma regasesc fredonand romante ... Cateodata ma surprind cantand dea dreptul si vocea pare sa nu fie a mea... E atat de plina de tristete ca ma atinge in suflet de parca o as auzii de altundeva..
E o voce ce parca vine din trecut...
Cand sunt singura ma gandesc la imbratisari moi si la sarutari furate ... Si ma gandesc tot mai adesea la inceputuri...
Stii senzatia aceea cand iti amintesti o melodie cum incepe, dar niciodata cum se termina? Si repeti strofa aceea la nesfarsit si o lasi asa... Sa curga pe valuri de timp ... Fara sa inchei melodia... O lasi sa pluteasca in aer pana te invaluie intro plapuma de familiar si beatitudine...
Cand sunt singura ma gandesc la buze moi si maini puternice.. La piele fierbinte sub buze suave... La priviri negre dominand peste ochi de culoarea marii...
Cand sunt singura ma ascund in perne si motai mangaind o suvita de par si fredonand...
"Şi între noi mai e un pas,
Atâta doar a mai rămasŞi mă întreb: E doar un vis
Sau e iubire?
Dar între noi mai e un pas
Şi daca el a mai rămas,
E vina mea sau dreptul tău la fericire?"
Cand sunt singura ma simt mai aproape de tine..."si intre noi mai e un pas, atata doar a mai ramas"......

Comments
Post a Comment