Plimbare de seara

Mai tii minte stelele? 

“Hai iubite la plimbare,

Carul Mare roate are,

Si ne poarta acum prin noapte,

Mai departe, mai departe...”

Iti aduci aminte o seara cu cerul senin si fara Luna, cand vantul fosneste a inceput de vara prin fruzele proaspete ale copacilor?

Iti aduci aminte cum arata stelele noaptea tarziu? 

Seamana cu niste licurici atarnati in panze imateriale de pajanjen.

Miroase a vara dar ploua a toamna. 

Vremea e la fel de capricioasa , ca o printesa imbufnata pe printul ei.

Si sti, e frig inca seara cand ma plimb printre copacii. 

Si e inca frig, cand ma ratacesc serile cu privirea in sus la stele.

Nu ma asteptam sa ma gandesc la tine, plimbandu-ma pe sub salcami. 

Nu ma asteptam sa deapan amintiri in gand , uitandu-ma pierduta in zare cu ochii lipiti de infinitatea stelelor deasupra mea.

Ma asteptam sa ma gandesc la mine, la luptele mele interioare, la slabiciunile mele, la cat de repede par sa uit zilele astea , lucruri mici..

Oare te uiti si tu la stele acum prin fereastra ? Sau stai in curte sub salcam , intins pe spate cu mainile sub cap , gandindu-te la lucruri mici si tu ?

Mai tii minte stelele? Acum le vedem amandoi..