Kiki's Thoughts

Am momente când o foaie goală și un pix lângă ea sunt cei mai mari dușmani ai mei. Pentru că acelea sunt momentele în care vreau să îți scriu, dar constat că nu am ce. Urăsc zgomotul pe care nu ni-l spunem zilnic. Ce faci când raiul și iadul tău sunt în același loc și îți oferă exact aceleași trăiri? Dacă te-ai vedea cu ochii mei, ai avea curajul să te privești în oglindă?  În ce îți măsori tu fericirea? Dar liniștea ta?  Suntem atât de ocupați să trăim încât am uitat de ce trăim.  Când ne-am deschis reciproc ușile, ni s-au închis ferestrele, și sunt blestemată să mă bucur de tine de la distanță. Urletele mele sunt la fel de surde și au același gust ca și cuvintele pe care le inghit  în loc să îți spun că te iubesc.  Nu se poate să trăim o viață in care, in spatele oricărei  tăceri sunt o mie de cuvinte pe care le reprimăm Nu se poate să suferim in tăcere  cu prețul orgoliului nostru, pentru că știu prea bine că orgoliul ...

Cand stai pe malul marii Si-asculti cantecul ei Cum se sparg valuri in acorduri De castele de nisip... Picioarele-ti afunzi in malul ei de sare Privirea ti-o trimiti cu gandurile-n zare Si gandul si inganul si sufletul si tot Le lasi pe malul marii in abandon tacut.. "Ma intorc la tine iar si iar mare albastra...."

In viata, se zice, ca nu primesti niciodata mai mult decat poti sa induri... e o gluma proasta, pentru un Zeu care se joaca cu viata mea...  Un cliseu auzit pe coridoare de spital... Am crezut ca m-am vindecat de tine... Dar uita-ma, din nou aici, aceasi bolnava dependenta de atentia ta, de aprobarea ta... de tine... Am crezut ca punand o distanta considerabila intre corpurile noastre fizice va estompa totul.. dorinte... trairi...amintiri ... Am crezut , cu convingere , ca viata mea va fi mai buna, mai satisfacatoare... cred ca la fel ai crezut si tu.. Dar sti... si pe cerul meu ploua. Si pe terasa mea scaldata in lumini de lampioane , bate vantul rece ce iti ridica tie gulerul de la palton. Si in parcul meu, baltile ma reflecta la fel de bolnava... Tu esti ploaia mea.  Cand ploaia bate rece, amintiri cu aroma de ceai de hibiscus si fum de tigara ma invaluie incet, ca la prima noastra intalnire. Cand ploaia e calda si domoala, senzatii de cearceafur...

Imi aduc aminte un trandafir...rosu si puternic parfumat... Vezi tu, acest trandafir mi-a fost daruit intr-o zi friguroasa de februarie... Tin minte emotia, atunci cand a sunat soneria, si asteptand in usa, te-am vazut urcand pe scari incercand, fara succes, sa ascuzi floarea firava la spate...un sarut scurt si dulce si ai plecat... Au trecut cateva luni de februarie de atunci... Trandafirul l-am presa intr-o carte si il pastrez...cand il plimb printre degete , simt dulceata sarutului pe buze, emotia in stomac si parfumul tau barbatesc....si mi-e dor... Imi e dor de plimbarile in parcul nostru rece si pre aluminat... Imi e dor de fata ta linistita inainte sa alunecam in visare inainte de somn... Mi-e dor de vocea ta si de cum am faceai sa rad , cu toata fiinta.... Mie de dor de o amintire atat de vie incat tresar la gandul ca e ora 15.40 si o sa ajungi acasa.."honey i'm home"...un sarut dulce si ai plecat... Sti, am visat aseara o intalnire intre noi....

Pe coridoare reci, port pasii grei de amintiri Si ma intorc din cand in cand  In spate sa arunc priviri... Fiecare usa ascunde dupa ea Cate un zambet, cate o lacrima Cate o stea.. Dar uite-ma in fata cu usa ta.. N-am cheie si lacat nu are, Mana sa-ntind s-o deschid , inca doare. E cald inauntru , ma cheama ...o aud E inima calda si un zambet. Sunt aici, ma auzi?? Cum strig sentimente Cum strig de durere de frig si de dor... Caut in suflet adanc si gasesc: O cheie...

Imbatranim, prieten drag, si cu noi imbatraneste si iubirea noastra.. Ca vinul bun ce in butoi asteapta vremea buna, La fel si noi imbatranim sub a Lunii cununa... Imbatranim,  iubirea mea, si cu noi imbatraneste si iubirea, Ca branza buna in burduf, Noi ne sporim iutimea... Imbatranim strainule, si cu noi imbatraneste si lumea, Iar timpul scurs ce ne-a legat, Isi plange singur vremea.. Imbatranim amantul meu si cu noi imbatraneste si dorinta, Ca o romanta de demult, Noi ne cantam iubirea... Imbatranim suflet pereche si timpul ne albeste, Dar sufletul in noi nu vrea, Resemnarii sa ii dea binete... Imbatranim dragostea mea, dar parca timpul se opreste, Cand sub privirea ta eu infloresc Si am iubirea ta aici sa ma invete... Imbatranim, dragostea mea...