Basme

A fost o data ca niciodata , intr-un regat indepartat … Asa incep toate basmele pe care le-am auzit si citit in copilarie. E ciudat acum cand ma gandesc la basme, dupa 3 decenii de viata, parca suna putin prostute. Viata mi-a aratat ca balaurul nu e defapt cel rau, ca printul calare pe cal alb e narcisist si ca Alba ca Zapada mai bine ramanea cu cei 7 pitici. Cred ca am simtit basmul doar de cateva ori in viata mea de pana acum, nici macar de destule ori sa le numar pe degetele de la o mana , desi am crezut de multe ori ca sunt fie Cenusereasa fie Scufita Rosie. Dar sti, printul meu nu mi-a gasit pantoful si am ratacit drumul pana la casa bunicii, alergand dupa lup. Si apoi , notiunea aceea nebuna , ca “au trait fericiti pana la adanci batraneti”!?! Sti de ce basmul se termina acolo? Pentru ca nimeni nu vrea sa stie ce se intampla dupa ce ajungi la castel si trebuie sa traiesti cu mama vitrega , ca printul e mai mult plecat la vanatoare de balauri si tu, printesa fermecata, stai toata ziua la cratita. E romantic sa crezi ca ajunge sa iubesti pe cineva ca sa fie viata ta un basm, e frumos sa crezi ca daca faci o nunta care tine 7 zile si 7 nopti o sa fii fericit… cateodata viata bate basmul! Visul fiecarei fetite e sa traiasca un basm, eu mereu am fost curioasa ce se intampla dupa sfarsitul povesti.. poate de aceea eu mereu eram de partea capcaunului… pentru ca mereu am incercat sa ma uit in spatele aparentei personajului si sa incerc sa cunosc persoana. Toti jucam un rol in viata .. un personaj care sa placa ; dar in spatele mastii poleite e mereu mai mult … Stii, te priveam acum ceva vreme cand erai suparat pe lume , umflat in piept si pene , ca un balaur . Dar ochii tai, de un verde calm , ma faceau sa vad in spatele emotiei de la suprafata. Un izvor de sentimente , trairi si pasiune curgea molcom , cu mici cascade cand intalneau un obstacol , formand lacuri clare si line in care ma pierd de fiecare data. Oricat de fierbinte ar fi flacara de la suprafata, mereu pe sub gene si din coltul ochiului te-am vazut moale, linistitor si iubitor.. Cred ca daca ar fi sa ai un rol intr-un basm , ai fi povestitor… o voce calda dar rasunatoare , care ghideaza povestea printesei ratacite in padure ,cautand un capcaun care sa o iubeasca…

Comments

Popular posts from this blog

Noapte albastra

If there was only one more day

Cercuri vicioase